O campanie de presa din care poate suferi Romania

In ultimele zile am urmarit o campanie de presa in care compania Arcelor Mittal era acuzata de subminarea intereselor economice ale Romaniei. Pe scurt: Arcelor Mittal a decis sa livreze minereu de fier utilizand o noua ruta de transport (Burgas-Galati via Canalul Bistroe) in defavoarea rutei traditionale (Constanta- Galati via Canalul Dunare-Marea Neagra). Companii romanesti (incluzand Comvex- operatorul portuar care manipuleaza in Constanta minereu de fier in contul Arcelor Mittal, precum si autoritatile portuare si cele ale Canalului Dunare-Marea Neagra) au protestat vehement impotriva politicii adoptate de Arcelor Mittal si au acuzat subminarea economiei romanesti.

Un ultim articol pe aceasta tema a aparut astazi in Ziarul Financiar (si in alte cateva publicatii):

http://www.zf.ro/companii/grupul-arcelor-mittal-loveste-grav-interesele-economice-ale-romaniei-4722742/

As vrea sa fac cateva comentarii pe tema acestei campanii de presa.

  1. In primul rand trebuie vazut daca politica Arcelor Mittal de a transporta minereu de fier via Burgas-Canalul Bistroe este una pe termen scurt sau o politica pe termen lung. Pana in acest moment nu am vazut nici o declaratie a unui oficial Arcelor Mittal in care sa spuna ca s-a decis transferarea totala a transporturilor de minereu de fier pe noua ruta.
  2. S-au facut calcule interesante privind costul de transport al minereului de fier si firmele romanesti au vrut sa demonstreze opiniei publice faptul ca Arcelor Mittal foloseste o ruta noua mai scumpa incercand pur si simplu sa falimenteze firme romanesti (si in primul rand Comvex). Interesul Arcelor Mittal este sa cumpere Comvex (sau activele acestuia) la un pret cat mai mic. Problema cu calculul acesta de cost este faptul ca porneste de la o premisa: minereul de fier vine in Marea Neagra cu nave de mare tonaj din Australia, Brazilia, etc (marii exportatori de minereu).
  3. Continuand pe premisa de mai sus sa facem o alta presupunere (pe care cei interesati sa investigheze in asa de mare detaliu ar fi trebuit sa o faca oricum si sa o studieze): sa zicem ca minereul de fier s-ar afla déjà in Burgas. Care ar fi cea mai ieftina cale de transport catre Galati: direct (la un cost de 7.80 EUR/mt) sau via Constanta (transport Burgas-Constanta + manipulare Constanta + transport Constanta-Galati). Ma indoiesc ca ruta via Constanta si-ar mai avea rostul.
  4. Arcelor Mittal este o corporatie multinationala cu un accent deosebit pe reducerea costurilor. Daca costul de transport al minereului de fier ar fi fost mai ieftin prin Constanta ar fi ales aceasta ruta, nu s-ar complica cu  Burgas-Galati.
  5. O investigatie jurnalistica atat de amanuntita (sunt putin ironic) ar fi trebuit sa verifice si stocurile de minereu de fier existente in Burgas. Contextul este urmatorul: combinatul siderurgic bulgar (Kremikovtzi) a intrat in insolventa si a inchis furnalele de producere a otelului (prin procedeul clasic minereu de fier+carbuni) si a ramas doar cu un cuptor electric care foloseste fier vechi pentru a produce otel lichid. In acest context in Bulgaria exista stocuri importante de minereu de fier care au fost livrate pentru acest combinat dar care acum nu mai pot fi folosite local pentru ca uzina nu mai functioneaza. Cumparatorul logic pentru acest minereu de fier (aflat la cea mai mica distanta si bine situat logistic) este Arcelor Mittal Galati.

Acum trebuie urmarit si contextul relatiei dintre Arcelor Mittal si Comvex (operatorul portuar). Este de fapt interactiunea dintre un monopol si un monopson: Comvex este singurul terminal portuar in Constanta care poate manipula cantitati importante de minereu de fier iar Arcelor Mittal este singurul client pentru acele facilitati portuare.

Opinia mea legata de acest subiect este urmatoarea:

–          Arcelor Mittal a cumparat pe piata spot minereu de fier aflat in Burgas si este mai ieftin sa livreze acest minereu de fier pe ruta Burgas-Galati

–          Arcelor Mittal are un interes pe termen mediu si lung sa achizitioneze Comvex, unde de altfel si detine 36% din actiuni indirect. Actionarii romani nu vor sa vanda. Arcelor Mittal a incercat deja o preluare ostila a Comvex, nereusita.

–          Interesul pe termen mediu si lung al Arcelor Mittal este facilitat prin aceste tranzactii spot pentru ca slabesc pozitia pe piata a Comvex. Arcelor Mittal arata astfel ca ruta prin Constanta (implicit prin Comvex) nu este singura ruta de transport posibila si poate folosi oportunitatea de moment pentru a blufa si a obtine avantaje (fie achizitia Comvex fie noi facilitati din partea statului roman).

Cum ne poate afecta pe noi acest conflict comercial? Simplu. Firmele romanesti pornesc un tam-tam mediatic (cu argumente subtiri) si dupa aia apeleaza la autoritatile statului (e criza, firmele romanesti au probleme oricum, evenimentele sunt de natura sa creeze si mai multe probleme si eventual falimente). In felul acesta incearca sa introduca aceasta problema pe agenda discutiilor unei eventuale intalniri intre presedintele Basescu si Lakshmi Mittal.

Sa fabulam un pic pe tema acestei discutii:

TB: am inteles ca exista o problema legata de materiile prime pentru combinatul de la Galati.

AM: ce problema? [se preface ca nu stie, desi stie foarte bine].

TB: pai transportul se face acum prin Burgas si nu prin Constanta. Asta are un impact negativ asupra firmelor romanesti din portul Constanta si mai departe spre Galati.

AM: vreti sa spuneti ca ati dori ca transportul sa se deruleze prin Constanta?

TB: da.

AM: nici o problema. Stiti ca in Constanta este o singura firma care face transportul pentru Galati? Am dori sa achizitionam aceasta firma, in fond suntem cel mai mare client si avem aproape 80% din cifra lor de afaceri. Este normal ca aceasta firma sa intre in portofoliul nostru. Dar avem nevoie si de sprijinul Dvs. in acest sens- actionarul roman nu vrea sa vanda.

TB: imi pare rau, este firma privata. Nu avem cum sa ii fortam sa vanda.

AM: OK. Sa zicem ca acceptam sa transportam in continuare prin Constanta. Acest lucru nu este tocmai rentabil pentru noi. [pe naiba, e cel mai rentabil dar omul e uns cu toate alifiile si stie sa blufeze].

TB: pai si ce putem noi face in acest sens? Noi nu avem acces la costurile Dvs.

AM: normal. Dar ne puteti ajuta prin ceva subventii. Stiti, e criza mondiala. Productia noastra a scazut, este posibil sa facem concedieri. Ati vazut ca a trebuit sa inchidem cocseriile la Galati. E o perioada grea si ne-ar prinde bine o mana de ajutor.

Si asa, un conflict pur comercial poate face ca noi sa fim cei care suferim. In fond noi platim taxe din care se acorda subventii.

8 thoughts on “O campanie de presa din care poate suferi Romania”

  1. cu cit a cumparat mittal sidex galati si cit s-a obligat sa investeasca in urmatorii 10 ani de la cumparare, te rog?

  2. Din cate stiu eu pretul de cumparare a fost de vreo 50mil USD cu asumarea datoriilor Sidex catre stat si furnizori etc.

    Nu stiu cat a fost angajamentul de investitii pe 10 ani.

  3. am gasit atunci cind am scris ceva informatie foarte interesanta din care am retinut ca i-a costat FOARTE putin pe cumparatori sidexul. revin cu amanunte pe care nu le tin minte. bineinteles ca urmatoarea intrebare va fi: cum de am avut nevoie de ei atita vreme cit, asa ieftin cum a fost…, puteam sa punem pe picioare noi inshine sidexul, fara ajutorul lor..

    pe curind

  4. Da, pretul platit a fost foarte mic. Cerceteaza si facilitatile fiscale pe care le-a primit cumparatorul ca sa intelegi mai bine ce profit imens a facut acesta.

  5. bineinteles ca inteleg ca mittal a facut profit imens in dauna economiei romanesti care presupun ca putea gasit acel capital initial MIC cu care sa puna sideul pe roate..

    nu am gasit timp pentru cercetarea datelor, inca. ma straduiesc din rasputeri sa ma adun si termin citeva rapoarte pentru propriul servici..

  6. “nu am gasit timp pentru cercetarea datelor”

    Cand o sa gasesti timp, o sa descoperi ca datele nu sunt disponibile (sunt secrete) 🙂

  7. Datoriile Sidex in 1999 au fost de aprox. 1 miliard dolari dintre care 500 milioane penalitati fiscale iar 400 milioane datori fiscale . Penalitatile fiscale au fost datorate datoriilor fiscale (…) care, la rindul lor, au fost datorate neplatii taxelor pe salariile angajatilor (vezi mai jos). Penalizarile fiscale au fost sterse de statul roman, pe cind datoriile datorate direct taxelor, 400 milioane, au fost si ele sterse prin reeveluarea cladirilor si terenurilor transformate in actiuni vindute grupului principal de actionari… Mittal a cumparat Sidex-ul cu aprox. 52 milioane dolari, angajindu-se sa investeasca aprox. 300 milioane dolari in urmatorii 5 ani sis a nu concedieze, in aceeasi perioada de timp, nici un angajat. Mittal a obtinut capitalul necesar din imprumuturi (dintre care 200 milioane lire de la Banca Mondiala) sustinute de guvernul englez care, prin primul lor ministru, a obtinut facilitati de la premierul Romaniei.

    In privinta tehnologiei invechite sau imposibililtatii de produtie sau calitatea inferioara a productiei nu se mentioneaza mai nimic, ci se adduce aminte numai de decizii proaste manageriale luate odata cu preluarea conducerii postdecembriste cind au fost intirziate livrari cu urmarea imposibilitatii de plata a salariilor. Se pare ca asta a fost cauza principala a pierderii Sidex-ului.

    In aceste conditii, nu vad deloc de ce nu am fi putut noi, romanii, fi “mitalul” care sa “preia” Sidexul daca ne-am fi respectat datele de livrare si am fi folosit capital din imprumuturile pe care oricum le-am facut.

    Intrebarea, deci, ar fi: “Ce s-ar fi intimplat daca premierul roman ar fi raspuns cu nu scrisorii trimise de premierul englez?”

    Nu stiu raspunsul, poate ma ajutati voi.

    Mai jos sunt citeva informatii obtinute de mine in stilul “google”.

    Mittal se pare ca a cumparat Sidex-ul cu $52 mil pentru care a facut un imprumut de 70 milioane English pounds from the European Bank of Reconstruction and Development, loan backed by the English government/prime minister banuit ca a favorizat Mittalul pentru subentia pe care acesta a acordat-o partidului laburist.

    http://www.economist.com/node/877054
    http://www.dailymail.co.uk/news/article-103734/Mittal-Controversy-steel-firm-grows.html
    http://www.thefreelibrary.com/Short%27s+Sidex+loan+claim+anger.-a083017641

    Mittal se obliga la cumparare sa investeasca inca 200 mil lire in urmatorii cinci (din alta sursa 10) ani si sa nu concedieze luratorii existenti. Toti acesti bani Mittal ii adduce din imprumuturi sin u din propriul capital disponibil pentru investitii. Imprumutul de 200 mil lire se face de la World Bank.

    http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/more-labour-links-to-mittal-are-revealed-653307.html
    http://www.rediff.com/money/2001/jul/28steel.htm

    In 1998, Sidex-ul se confrunta cu probleme de piata si plata a lucratorilor. Din acest articol (vezi primul link mai jos), se deduce ca nu problemele tehnologice erau cauza crizei financiare a combinatului, ci altele – printre care plata salariilor si beneficilor sociale, mentionate aici.

    http://www.ziaruldeiasi.ro/local/galati/sidex-isi-propune-sa-achite-datoriile-catre-icmrsg-atlas-si-icppam~nidd4
    http://www.ziaruldeiasi.ro/economic/conducerea-sidex-galati-solicita-reesalonarea-datoriilor-combinatului~ni79m

    O anumita sursa (vezi mai jos) denunta falimentul financiar al Sidex-ului nu pe baza tehnologiei invechite, nici pe lipsa pietei, ci pe baza unui management deficitar ce a preferat afaceri oneroase si vinzare catre Londra. Datorita proastei administratii, se intirzie furnizarile (ce puteau fi facute, cu tehnologia existenta) si se intra in criza imposibilitatii de plata a salariilor, in special, si a beneficiilor sociale (vezi mai sus).

    http://www.impact-est.ro/?module=disp_sto&story_id=2452&format=print&edition_id=246

    In 2000 se promulga hotarirea 1023 din 6 Noiembrie in privinta privatizarii Sidex-uliu, hotarire ce are ca temelie “scutirea de la plata penalitatilor si majorarilor de intarziere aferente obligatiilor bugetare in cuantumurile existente la data emiterii certificatelor de obligatii bugetare de catre creditorii bugetari, conform legii”. (am pierdut link-ul…).

    In 2001 pierderile Sidex au fost acoperite prin reevaluarea cladirilor si terenurilor astfel incit este posibila redistribuirea catre actionari a valorii rezultate din majorarea capitalului social.

    http://www.ziaruldeiasi.ro/local/galati/pierderile-sidex-au-fost-acoperite-prin-reevaluarea-cladirilor-si-terenurilor~ni23gn

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *