O uncie de aur sau un hectar de teren arabil?

In ultimele luni se discuta destul de mult despre protejarea economillor in fata posibilei inflatii si in special despre investitiile in aur (sau argint, platina etc).

Sunt multe articole in care se explica avantajele sau dezavantajele detinerii aurului, suntem invatati sa cerem livrarea fizica (si nu emiterea de certificate de depozit care nu dau certitudinea posesiei metalului pretios). Ni se explica costurile si, cel mai important, ni se pompeaza in subconstient frica de hiper-inflatie si ideea ca aurul este o metoda de protectie.

Nu ma pot lauda ca sunt un mare investitor, insa eu nu cred foarte mult in valoarea investitiilor in aur. Recent am cumparat o mica suprafata de teren agricol la pretul de 1100 EUR/ha. In linii mari acesta este si pretul unei uncii de aur achizitionate de populatie (pretul cotat pe burse este in jur de 1200 USD la care se adauga probabil o marja pentru costurile de transport si asigurare, castigul bancilor care livreaza aur fizic samd). Nu as fi surprins daca costul final al unei uncii de aur ar fi mai mare de 1100 EUR, insa pentru exercitiul pe care mi l-am propus sa zicem ca este egal cu pretul unui hectar de teren arabil (e drept pornesc de la un caz special, cred ca pretul pe care l-am negociat este unul foarte bun).

Intrebarea este asadar: ce te avantajeaza mai mult in climatul actual- o uncie de aur sau un hectar de teren arabil? Evident ca nu exista un raspuns universal valabil pentru ca pietele au nevoie de echilibru si daca ar exista un asemenea raspuns investitorii s-ar ingramadi pe una din piete crescand pretul si scazand atractivitatea investitiei. Nu putem prezice cat va costa peste un an o uncie de aur sau un hectar de teren arabil.

Putem insa discuta putin la modul serios despre sistemul economic, despre crearea de valoarea vs transferul de valoare, despre investitii pasive vs investitii active.

Investitiile pasive (cum sunt investitiile in aur, depozitele bancare, FOREX,  imobiliarele samd) au marele dezavantaj ca nu produc valoare pentru sistemul economic in ansamblu.

Aurul il cumperi la un pret insa atata vreme cat doar il pastrezi nu are nici o valoare certa ci doar una contabila- el trebuie vandut si transformat in alti bani pentru a spune ca ai castigat sau ai pierdut. Tranzactionarea e o conditie esentiala in cazul investitiilor pasive, aurul are avantajul de a fi mai lichid decat alte valori tranzactionabile insa nu este de ajuns. Prin tranzactionare nu are loc creare de valoare, ci doar un transfer de valoare. E un joc cu suma zero in care daca tu castigi cineva pierde, iar daca tu pierzi cineva castiga. De multe ori nu constientizam efectul acesta pervers din cauza inflatiei- cand cantitatea de bani creste ni se pare ca toata lumea poate castiga.

La fel si cu depozitele bancare. Dobanda nu este creare de valoare, ci tot transfer de valoare. Din nou cu remarca de a fi mascata prin inflatie.

La fel si imobiliarele. Chiria nu este creare de valoare, ci tot transfer de valoare (valoarea creata prin munca chiriasului se transfera catre proprietarul de imobil). Tranzactionarea unui bun imobiliar neutilizat (in care nu se investeste pentru productie) este tot transfer de valoare.

Asadar investitiile preferate ale romanilor (depozite bancare, imobiliare, si acum aur/argint) nu creeaza valoare, ci doar o transfera. Sunt doar niste pariuri intr-un sistem economic care nu creste.

Un caz relativ aparte este cel al investitiilor in actiuni. Tranzactiile cu actiuni sunt tot transfer de valoare, insa atunci cand companiile emit actiuni si le vand pentru a finanta investitii productive are loc si creare de valoare. Din nou, in Romania putine firme se listeaza pentru a genera capital pentru investitii si astfel nu se creeaza foarte multa valoare.

Un alt caz mai special este cel al titlurilor de stat. Evident ca atunci cand se emit titluri de stat pentru finantarea deficitelor sau pentru plata pensiilor nu are loc creare de valoare. Doar in cazul in care banii obtinuti din titluri de stat sunt folositi pentru investitii ale statului (infrastructura etc) atunci se creeaza valoare. O discutie mult mai lunga este legata si de eficienta investitiilor statului, banii investiti de stat pot crea sau pot distruge valoare in sistemul economic prin coruptie, nepotism samd.

Revin la mica mea investitie. Am mai spus ca nu sunt un suporter infocat al agriculturii decat in masura in care contribuie la securitatea alimentara nationala (nu trebuie sa importam alimente). Cred in continuare ca un ban investit in industrie sau in servicii are un randament de creare a valorii mult mai bun. Din pacate eu nu am bani suficienti si nici vreo idee geniala de afaceri- ambele necesare pentru asemenea investitii, probabil ca sunt in ton cu majoritatea micilor investitori autohtoni.

Cu toate astea, consider ca intre o uncie de aur si un hectar de teren arabil (care va fi lucrat in arenda) alegerea ar trebui sa fie pentru terenul agricol.

In primul rand terenul agricol creeaza valoare. Se cultiva anual,  cresc culturi (cereale samd) care sunt recoltate, vandute, procesate, consumate. In sistemul economic se introduce valoare fara prea mare efort- mai ales daca lasi un arendas (care lucreaza suprafete mari si poate eficientiza activitatea) sa lucreze pamantul.

Aurul nu creeaza valoare. Nu creste in greutate daca il uzi, daca ii canti, orice ai face vei avea exact o uncie de aur.

Doua vorbe si despre randament. Contractul pe care l-am semnat imi da dreptul la aprox 110 EUR/ha anual (am facut o medie pe cinci ani, cu variatii de preturi si intemperii naturale specifice zonei). Asadar un randament de aproape 10% anual doar din exploatare. Pe acest segment de creare de valoare aurul ofera un randament zero.

Exista si randamentul speculativ. Trebuie estimata durata investitiei si vazut daca pretul aurului va creste mai mult decat al terenului agricol. Aici nu pot face previziuni, e posibil ca pretul aurului sa creasca vertiginos sau nu. Este insa esential ca aceasta crestere este doar un transfer de valoare (si in cazul variatiilor de pret la un teren agricol nelucrat avem de-a face tot cu transfer de valoare si atunci este tot o investitie pasiva), nu se creeaza valoare. Este doar o speculatie. Pentru sistemul economic, explozia pretului aurului ar fi doar o bula ca cea imobiliara sau multe altele inainte.

E interesant de observat ca bulele speculative au loc doar in cazul bunurilor sau produselor care sunt investitii pasive  si care nu creeaza valoare, ci doar transfera valoare. Imobiliare, actiuni, metale, petrol, produse financiare samd- ca bunuri toate sunt structurate pe transfer si nu creare de valoare.

Nu stiu daca toata aceasta frenezie mediatica promovand achizitiile de aur este intretinuta cu buna-stiinta sau nu, ce stiu este ca ne directioneaza catre un nou miraj. In timp ce unii isi aduna ultimii banuti ca sa cumpere o uncie de aur care nu creeaza nici un pic de valoare, “baietii destepti” investesc (mai ales acum cand preturile activelor scad) in activitati care creeaza valoare: productie agricola, industrie, servicii, cercetare.

Din pacate in Romania prea putini vad acest lucru si cred in continuare in mirajul banului nemuncit. Criza nu ne-a invatat mare lucru.

PS: In periplul meu prin Romania din ultimele doua saptamani am intalnit destul de multi investitori straini (danezi, olandezi, chinezi samd) interesati in…teren agricol arabil.

8 thoughts on “O uncie de aur sau un hectar de teren arabil?”

  1. desi sunt de-acord cu pozitia ta, eu as frame-ui diferit speta:
    – decizia investitionala trebeuie evaluata in funcite de obiectivul investitorului. eu unul as favoriza diversificarea ca strategie intr-un context volatil, asa ca la capitalul dar as cumpara si putin aur pe langa un teren un pic mai mic, aur fizic “to hold” 🙂
    – e foarte corecta observatia cu activul productiv vs activ de trading. din perspectiva asta tine cont totusi si de aspectul deteriorarii calitatii solului (si a productivitatii in timp), daca arendasul tau face monocultura intensiva (probabil grau, floarea soareului sau porumb) fara rotatie/pauza, eventual cu brazda pe verticala dealului si cu chimicale la greu. refacerea topsoilului dureaza ani de zile. ce-i drept daca ai abordarea de latifundiar (de la 75-100 ha in sus) e cam greu sa aplici cele de mai sus…

    si btw, in peregrinarile tale n-ai intalnit vreo 20-30 Ha de teren cu padure (eventual pe nord), izvoare de apa potabila si localizare in zona colinara, care s-ar dori cumparat? :-):-)

  2. Dragos: pai obiectivul investitorului roman e o protectie a capitalului si un castig peste rata inflatiei. Din pacate multi se uita la profitul nemuncit.

    Mie mi se pare curios ca bancile sunt reticente in a acorda credite pentru cumpararea de teren agricol. 🙂

  3. Alex, in privinta pamantului ai mare dreptate, dar asta presupune foarte multe consecinte, la care trebuie sa te supui. Din fericire pentru mine nu am problema in cauza. Dar daca nu as avea niciun metru de pamant as face ca tine.

  4. Alex, sunt total de acord cu tine. De fapt inainte de a citi acest articol, sunt total impotriva invetitiei in aur. La noi in tara si oriunde in lume. Eu am facut acelasi lucru, anul asta am cumparat 4,5 ha de teren arabil si l-am dat la asociatie.Nu e asa mult deocamdata, dar asta ofera locuri de munca,taranilor, muncitorilor, da profit asociatiei, transportul , vanzarea, si imi aduce si mie un mic profit. Mult succes!!!Raspunsul la intrebarea ta :Prefer un ha de teren arabil.

  5. Pretul pamintului la noi e mult subevaluat. De asta cauta strainii pamint arabil de vinzare! Apoi, pamintul produce daca il lucrezi… Iar politica de impozitare pe terenuri, dezavantajeaza astfel de investitii. Nu in ultimul rind, valorificarea unui teren (agricol) depinde de infrastructura si organizarea pietii agricole. Care la noi sunt admirabile, dar lipsesc cu desavirsire. Te poti trezi ca ai investit in recolta, ai adunat-o, dar n-ai cui s-o vizi sau vinzi in pierdere. Valoarea aurului, in momente de criza, creste automat, fara pierderi, alte investitii, eforturi sau impozite… Iar argintul se evalueaza si mai mult, fiind mai accesibil si pentru cetatenii obisnuiti. (Acum 2 ani o uncie de argint era 16 USD, acum e 46… Si creste.)
    A lasa terenul in asociatie, inseamna sa-l lasi la cheremul altuia. Nu tu profiti de el. Cel putin acum. Esti stapin doar cu numele… (Pentru a impulsiona investitiile in terenuri agricole -de orice tip- statul trebuie sa impuna renta funciara minima, obligatorie. In Occident este cam de 900USD/Ha/an. La noi… putin peste 100. Daca este!)
    Investitiile in aur si argint nu produc. Ele inseamna tezaurizarea rezervelor, pentru a evita devalorizarea. Eventual, pentru a aduce un cistig. Dar e vorba de capitalul care-ti prisoseste si pe care nu-l poti investi in alta parte. Orice investitie veti face, veti observa ca mai este nevoie de multi alti bani pentru a pune lucrurile in miscare. Plus eforturi, etc. Si impozite si taxe de platit pe profit. Deci, o investitie (mai ales pentru prezervarea valorii banului) este foarte scumpa si presupune eforturi mari. Eventual, cedarea dreptului de posesie, in fapt. (Asociatia, arendasul…)
    Tinind cont de faptul ca actuala criza este nu o criza de supraproductie sau subproductie ci una financiar bancara, cred ca cea mai buna investitie este in metale pretioase. Ideile stingiste despre moneda neconvertibila, se pot duce la WC. Piata, firmele, cetatenii se orienteaza instinctiv catre aur/argint. Fortind revenirea la convertibilitatea monetara.
    In rest, blablabla!
    Este adevarat, noi nu avem o bursa a metalelor pretioase. In acelasi timp, minele de aur romanesti (de stat) nu au unde vinde si dau faliment?!!! Iar firmele private si particularii nu au de unde cumpara. Decit la pret de super specula! Iar persoanele individuale (ca si firmele) nu au cum sa vinda metalele pretioase in caz de nevoie urgenta de lichiditati. (Decit la amanet…Adica super/superspecula.) Hai sa facem afaceri si sa avem o economie sanatoasa!……………qwtyuqwertyuiop[]

  6. Buna! De cand am citit acest articol si am scris aici, am mai achizitionat inca 8,4 ha teren arabil in aprilie a.c., alaturi de cele 4,5 ha , acum detin 12,9 hectare. Deja am recuperat in primul an 6,71% din investitie. In zona unde am luat pamantul a crescut valoarea terenului cu 45% in doar cateva luni , din aprilie a.c. pana in octombrie a.c. La asociatia unde este dat lucreaza aproximativ 24 de persoane , plus vara il lucreaza mai multi sezonieri. A lasa terenul la asociatie nu este “a-l lasa la cheremul altuia ” cum mai afirma careva pe aici care nu este in cunostinta de cauza. Asociatia este obligata sa il lucreze , sa il ingrijeasca si sa produca , sa isi acopere cheltuielile la randul lor. In afara de asta tu poti merge de cate ori vrei sa vezi starea lui , daca e bine ingrijit. Eu personal m-am trezit uneori la 7 dimineata si am mers sa vad cum se lucreaza si cum se produce si sunt foarte multumit. Profitul l-am spus clar care este , mult mai bine daca ai tine banii in banca si avand in vedere ca in urmatorii ani vor creste preturile la materia prima se va castiga mai mult. Asa cum spunea si Alex avem nevoie de a crea bunuri , de a crea valoare este singura solutie reala de a iesi din criza. Normal ca ideal este ca terenul sa il lucrezi tu insuti ca proprietar si e mult mai bine , ceea ce pe viitor voi face acest lucru, asa ar iesi mai avantajos.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *